O carte este o grădină, o livadă, o magazie, o reuniune, un însoţitor la drum, un sfătuitor, o multitudine de sfătuitori.
Cărţile sunt albinele care duc polenul însufleţitor de la o minte la alta.
Decât a fi un sac de carte şi o mână de minte, mai bine o mână de carte şi un sac de minte.
Cartea este prietenul care nu se supără că nu îl înţelegi.
Cărţile îşi au destinul lor.
Cărţile care te ajută cel mai mult sunt cele care te fac să gândeşti cel mai mult. Cel mai greu înveţi când citeşti cărţi uşoare; dar o carte extraordinară care vine de la un gânditor remarcabil este o corabie a gândirii, plină la refuz cu adevăr şi frumuseţe.
Un articol nu poate ucide o carte când cartea este bună.
Cărţile sunt cărăuşii civilizaţiei. Fără cărţi, istoria e mută, literatura nu are glas, ştiinţa paralizată, iar gândirea şi meditaţia suspendate.
Cartea e un univers secret creat de un om înzestrat cu geniu.
Frumoasă definiţie, cărţile vechi sunt comorile cuvântului.
Cărţile ne poartă numele, dar şi renumele.
Cartea este făclia Lumii.
Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri.
Cartea-i o comoară nepreţuită.
Cartea trebuie dezgropată, nu pozată.